(Pentru mai multe detalii: The Achieving Society, 1961- David Clarence McClelland)
David C. McClelland (psiholog american) vine cu încercarea de a schimba teoria motivării scrisă de predecesorii săi, dar în final se rezumă aproximativ la același pattern. Diferențe există între aceste teorii, mai ales dacă este să luăm în considerare punctul de plecare al cercetărilor efectuate. Legătura de bază dintre teoria nevoii de realizare și teoriile scrise anterior este aceea că sunt teorii de conținut, teoriile de conţinut având la bază încearcare de a evidenţia ce îi motivează pe oameni şi de ce aceştia se comportă într-un anumit fel.
Pentru a înțelege punctul de plecare al psihologului american, voi aduce în lumină modul în care acesta definește conceptele de motivație și nevoi.
• Motivația are la bază o preocupare recurentă pentru un scop/țel care conduce și îndrumă comportamentul individului.
• Nevoile sunt caracteristici relativ stabile ale personalităţii pe care individul le dobândeşte foarte devreme în contact cu mediul social.
De unde pleacă teoria nevoii de realizare? Aceasta este o întrebare la care trebuie să răspundem pentru a ști mai exact cât de validă poate fi această teorie. Pe lângă punctul de plecare, un alt aspect important ar fi metodele de chestionare folosite în cercetare.
De altfel D. McClelland pornește o cercetare plecând de la o singură nevoie de bază și anume aceea de realizare. Luând în considerare mecanismele sociale dominante, cercetarea se ramifică în trei studii bazate pe relații dintre nevoi și statutul economic al țărilor din care persoanele chestionate fac parte. În final, psihologul american observă o tendință a nevoilor și astfel ajunge să stabilească cele 3 nevoi principale pe care angajații le resimt.
Pentru a înțelege cum s-a ajuns la cele trei nevoi ce formează astăzi teoria nevoii de realizare, voi aduce în lumină și una dintre metodele folosite în cercetare – Testul Aperceptiv tematic – mai cu seamă, testul proiectiv.
După studierea rezultatelor obținute în cercetare, au fost create profile pentru persoanele ce au una dintre cele trei nevoi dominantă. După cum și McClelland susține, persoanele pot deține toate cele trei nevoi în același timp sau mai puține. Principal și important este faptul că doar una dintre ele este dominantă. Astfel sunt create profile pentru fiecare nevoie dominantă în parte, având și caracteristicile aferente.
În afara faptului că această teorie ne ajută să învățăm:
• cum putem motiva angajații;
• cum putem afla cât de motivați ne sunt angajații;
• cum putem să îmbunătățim stadiul actual de motivare.
Asta nu este tot. Cu ajutorul acestor profile și teste pentru determinare a nevoilor principale, putem prezice cu un grad de siguranță ridicat, ce persoană este potrivită pentru un anume post și în ce post nu ar putea face față o persoană. Desigur, această cercetare nu ar trebui să fie singura, dar poate constitui un plus în procesul de selecție a personalului.
