Ce este Coaching-ul?

Ce este Coaching-ul? Etimologie. Definiție.

Din punct de vedere etimologic cuvântul “Coaching” apare pentru prima dată în secolul al XV-lea și își are originile din Ungaria Medievală de la orașul Kocs. Acest oraș este cunoscut pentru realizarea mijlocului de transport tras de cai (trăsură) denumit după numele orașului, mai exact “Kocs”, aceasta devenind foarte populară în Europa, considerată un mijloc de transport elegant și confortabil. Joseph O’Connor și Andrea Lages descriu cu ajutorul unei metafore Coaching-ul, pornind de la etimologia cuvântului.

3-gears_what_is_coaching

“Coachingul nu este doar un mod prin care să ajungi la o destinație, ci este cea mai bună și elegantă cale de a călători”

Plecând de la metafora anterior menționată, pot susține faptul că definițiile ce au urmat pentru conceptul de „Coaching” adoptă aceeași temă și viziune. Putem considera “destinația” drept punctul de performanță maxim la care ajunge o persoană în urma ședințelor de Coaching.

International Coach Federation (ICF) definește Coaching-ul ca pe un ”parteneriat cu clienții în procesul de provocare al gândirii și creativității care îi inspiră să maximizeze potențialul personal și profesional”

International Coaching Institute definește Coaching-ul ca pe “o intervenție la nivel psihologic orientată fie spre dezvoltarea și optimizarea performanței sau rezolvarea problemelor unei organizații, o persoană sau un grup de persoane.”

Conform Societății Române de Coaching – “Coaching-ul se referă la un parteneriat între un coach și clientul său, client care dorește să atingă un obiectiv anume, în sensul evoluției sau creșterii performanței sale în plan profesional sau individual.”

images-1

Făcând o sinteză din definițiile sus menționate dar raportându-ne și la alte definiții date în varii scrieri, constatăm faptul că procesul de Coaching este focusat asupra dezvoltării unei anumite laturi/arii ale clientului pe plan profesional sau pe plan personal. Putem distinge din definițiile date conceptului patru noțiuni și anume: schimbare, interes, parteneriat(parteneriatul coach-client) și învățare; Joseph O’Connor și Andrea Lages pun accentul pe aceste patru noțiuni, formând o structură a Coaching – ului.

 

Aducând în lumină cele patru concepte descoperim faptul că: schimbarea este generatoare de dezvoltare și este necesară în a ne îmbunătăți performanțele;

Interesul vine odată cu descoperirea/realizarea faptului că există o problemă de rezolvat/un țel de atins/ dezechilibru resimțit;

Parteneriatul este conexiunea puternică și de încredere dintre coach și client;

Cel din urmă concept este acela de învățare. În procesul de Coaching este favorizată capacitatea de învățare auto-dirijată, o tehnică ce expune această acțiune este prin adresearea de întrebări clientului, nu îi dă acestuia direct răspunsurile și nici nu dă sfaturi. Un coach preferă să adreseze întrebări și nu să dea răspunsuri, deoarece cu ajutorul întrebărilor este favorizat procesul de învățare, de aici și trimiterea către filozoful grec Socrate și metoda folosită de acesta, metoda întrebărilor.

coaching-1

Ca și fundament, Coaching-ul are la bază convingerea că omul dispune de toate resursele necesare pentru a ajunge să își atingă cele mai înalte obiective. Astfel rolul coach-ului este acela de îndrumare a clientului și de conștientizare a tuturor oportunităților pe care le are un client dar și conștientizarea obstacolelor și focusul asupra depășirii lor.

Maria Lovin

Maria Lovin

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.