Individualism vs. Colectivism
În ciuda tuturor diferențelor suntem asemănători, în ciuda tuturor asemănărilor suntem diferiți – Tönnies
Cultură colectivistă:
• Dependență de grup
• Ordine, securitate și datoria față de organizație
• Sistem social și ocupațional rigid
• În culturile colectiviste lucrurile se văd de la sine, ele nu trebuie să fie explicate
• Calificarea pentru un job e bazată pe anii de școală
• Oamenii sunt integrați în grupuri cu un grad ridicat de coeziune
• În societățile colectiviste cea mai mică unitate este familia
• A aduce prestigiu / onoare
• Organizația cu valori colectiviste se caracterizează prin angajament moral
• Deciziile de angajare și promovare sunt luate în interesul grupului
• Rudele / prietenii angajaților și ale managerului sunt preferate în cercul de angajați
• Relația angajat – angajator este bazată pe moralitate (ca o legătură de familie / prietenie)
• Succesul organizațional este atribuit schimbului de informații
• Training – urile sunt eficiente când sunt focusate la nivel de grup
• Relațiile personale sunt mai presus de relațiile de lucru și cele ale companiei
• Încredere în deciziile colective
• Este recomandat lucrul în echipă
• Imboldurile motivaționale trebuie acordate grupului
• Angajatul trebuie văzut în context familial sau social
• Împărtășirea sentimentelor unei persoane față de alta este productivă
Cultură individualistă
• Bazată pe performanță, practică, experiență
• Sunt lipsiți de integrarea verticală și orizontală
• Legături slabe între indivizi
• Cea mai mică unitate a societății individualiste este individul
• Oamenii simt nevoia să comunice verbal
• Respectul de sine
• A fi angajatul unei singure organizații nu este un lucru de dorit
• O companie mare nu este un loc mai plăcut de muncă decât o companie mică
• Crede în deciziile individuale
• Angajații au performanțe ridicate ca indivizi
• Training – urile sunt eficiente dacă sunt bazate pe individ
• Succesul este atribuit reținerii de informații, unui angajament închis și evitării alianțelor
• Angajații și managerii recomandă munca individual
• Grupurile sunt nedorite
• Imboldurile trebuie acordate individual
• Compunerea grupurilor de muncă are la bază criterii individuale
• Aprecierea directă a performanțelor mărește productivitatea
• Împărtășirea sentimentelor unei persoane față de alta poate deteriora cooperare.
Organizațiile cu valori colectiviste se caracterizează prin angajament moral, iar cele individualiste prin atașament calculat.
Aici voi aduce în lumină noțiunea de cultură a rușinii și cultura vinovăției, ce sunt strâns legate de dimensiunea colectivism – individualism. Cultura rușinii este asociată sancțiunilor externe, pe când cultura vinovăției este sentimentul internalizat al păcatului. Rușinea este cea care are în permanență nevoie de audiență, sau cel puțin de o închipuire a unei audiențe, pe când vinovăția nu.
Membrii familiilor din societatea colectivistă sunt în parte ținuți în frâu de amenințarea rușinii, iar membrii societății individualiste învață să se simtă vinovați prin încălcarea regulilor.
Rușinea este prin natura ei socială, pe când vina este individuală – Ruth Benedict
Care este cultura organizațională aferentă locului tău de muncă? dar mai important, cine ești tu (colectivistul sau individualistul)?
Geert Hofstede – Cultures and organizations. Software of the mind
