Operaționalizarea conceptelor
Operaționalizarea are ca scop definirea unui concept astfel încât acesta să poată fi observat din punct de vedere empiric, sau mai exact, înseamnă stabilirea operațiilor necesare pentru a observa însușirile definitorii ale conceptului ce pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în universul empiric. Acest proces este desfășurat prin trecerea de la general (grad înalt de relativism și ambiguitate) la particular (proprietăți, trăsături, caracteristici ș.a.)
Schema operaționalizării conceptelor este o trecere de la concept la dimensiuni, variabile, indicatori si indici. Voi da un exemplu de operaționalizare pe care am folosit-o și pentru o procedură de măsurare a motivației în muncă.
Pentru realizarea procedurii de evaluare a motivației în muncă am ales următoarele teorii:
Teorii de conținut:
• Teoria factorilor duali – Frederick Herzberg
• Teoria nevoii de realizare – David C. McClelland
Teoria de proces:
• Teoria stabilirii obiectivelor – Locke și Latham
Ce am urmărit la fiecare teorie în parte:
Teorii de conținut:
• Teoria factorilor duali – Frederick Herzberg (Pentru categoria factorilor motivatori m-am focusat asupra: conținutului muncii, realizarea sarcinii, recunoașterea pentru realizarea sarcinii, responsabilitatea față de sarcină și avansarea profesională. Pentru categoria factorilor determinanți ai insatisfacției în muncă: relația cu mediul și contextul în care este desfășurată munca)
• Teoria nevoii de realizare – David C. McClelland (stabilirea unor profile pentru persoanele ce au dominantă una dintre următoarele nevoi: putere, afiliere, realizare )
Teorii de proces:
• Teoria stabilirii obiectivelor – Locke și Latham (am urmărit: efectul disfuncțional al obiectivelor, claritatea, dificultatea, folosirea stabilirii obiectivelor in evaluarea performanței, recompensele tangibile, facilitarea stabilirii obiectivelor la nivel de organizație, susținerea din partea superiorului, stresul provocat de anumite obiective)
