(Pentru mai multe detalii: Theaker, Alison, The public relations handbook, 2004)
Identitatea este formată de mănunchiul de reprezentări ce îl aduce organizația în vizorul publicului, începând cu nume, mesaj, culori, campanii, emblemă ș.a. Toate acestea formează personalitatea organizației și în final ceea ce face distincția între companii. Identitatea organizațională vine în întâmpinarea culturii de grup, grupul social cu valori comune.
Există această încercare din partea organizațiilor, de a forma grupuri ce susțin valori comune în cadul companiei, tocmai pentru a crea o atmosferă stabilă. De aceea se dorește ca noii veniți în organizație să îmbrace haina companiei, susținând valorile promovate de aceasta. Identitatea organizațională își are rădăcinile mult mai adânc înfiripate, începând cu Henri Tajfel & John Turner – Teoria identităţii sociale din 1986.
Emma Wood scrie despre ce este identitatea unei corporații în Theaker, Alison, The public relations handbook, dar și diferențe între imagine și identitate. Aceasta descrie identitatea unei organizații precum “Conceptul de <<identitate a organizației>> se referă la combinația de moduri prin care personalitatea organizației poate fi exprimată. […] ca logo, culoare, font și stilul propriu dar de asemenea adoptă și elementele mai puțin tangibile precum: Comportamentul, cultura, valorile, misiunea, stilul de comunicare și colectivul.”
Identitatea este descrisă precum un mod de exprimare al companiei: “ceea ce comunică organizația”(Emma Wood). Făcând o diferențiere între imagine și identitate scriitoarea ajunge la concluzia că multe persoane confundă ceea ce se vrea a fi identitate, cu imaginea. Aceste două concept se referă la două lucruri distincte, imaginea fiind ceea ce văd oamenii iar identitatea este acea parte ce comunică valorile organizației, dar nu numai. Imaginea este privirea de la suprafață, de aceea spunem faptul că imaginea este o privire de ansamblu din exterior (poate fi și din interior), în spatele acesteia stând mecanismul a tot ceea ce am extins în această lucrare, de la comunicare la analize, situații și metode.
Pentru a dezvolta ideea de identitate într-o organizație avem nevoie de un plan strategic, astfel, întâlnim câteva etape pentru a ajunge la o identitate a unei organizații.
O primă etapă este strategia pe care o organizează corporația, dacă avem deja o organizație vedem ce putem îmbunătăți, un exemplu fiind un logo nou sau valori diferite ș.a.
O imediată unitate a planului este “simbolica” a ceea ce schimbăm, culorile trebuie să dețină un fundament și raționament, de asemenea dacă folosim simboluri geometrice sau figuri cu semnificație, profunzime. Din punct de vedere al „consistenței” o organizație poate fi alcătuită dintr-o sumă de activități, sau poate fi o organizație cu un specific de produse. Cultura organizațională este o particularitate pentru fiecare corporație în parte și este și cea care redă personalitate organizației, fiind și cea din urmă etapă. Asupra acestor etape se constituie și varii cercetări, acestea fiind focusate asupra identității actuale, ceea ce se înțelege prin identitatea actuală a organizației. De asemenea cercetări se pot face și asupra unei identități dorite.
Dacă ar fi să dau exemplu de scriitori ce s-au axat pe această arie în domeniul relațiilor publice, aceștia ar fi: Smith Ronald, Baines Paul, Egan John, Jefkins Frank cât și Alison Theaker. Scriitori care au dezvoltat un mecanism bine structurat ce duce spre o imagine amplă a organizației.
