Analiza mediului intern și extern

Planificarea strategică

(Pentru mai multe detalii: Smith Ronald D. – Strategic planning for public relations, 2005)

Pentru a deschide aceast articol voi accentua întâi faptul că își are centrul asupra analizei organizaționale. Textul încorporează un mecanism în care relațiile publice, planificarea strategică, identitatea organizațională, imaginea și alte câteva concepte sunt piese principale. Întâi și întâi vom merge pe clasificarea făcută de către Smith Ronald D. în cartea sa Strategic planning for public relations.(2nd ed., Lawrence Erlbaum Associates, Inc., 2005).
Este o carte ce înglobează o structurată în patru etape și nouă pași, pornind de la premisa subliniată chiar în titlul cărții. Planificarea strategică, așa cum vorbește despre ea Smith Ronald D. este o arie ce aparține PR- ului. Relațiile publice fiind descrise ca “funcție a managementului ce își are focusul asupra comunicării dintre organizație și publicul din exterior, fie că este unul ce susține organizația sau o blamează”.(Smith Ronald D., 2005, pg.4). In alte cuvinte, relațiile publice se ocupa de mijlocirea comunicării și înțelegerii dintre organizație si resursa umana.
Analizând situația unei companii din mai multe perspective (atât interne cat si externe) putem ajunge la anumite rezultate specifice. Un exemplu poate fi relația grupurilor dintr-o organizație sau tipul de comportament abordat de către un lider pe un departament din organizație (aici avem exemplele bine-cunoscute reieșite din studiile făcute la Ohio și Michigan). Treptat observăm legătura dintre organizație, PR, mediu intern, percepția publică și mediul extern. Aveam chiar o interdependență dacă stăm să ne gândim la o organizație ce pune mare accent pe modul în care este interpretată corporația, eficiența grupurilor ce lucrează în interior și chiar potențiali rivali în materie de produs ce îl distribuie pe piață.
O planificare strategică include auditul de PR, după cum scrie Smith Ronald D.(Strategic planning for public relations 2005, pg. 29.) Descrisă ca fiind o cercetare asupra părților slabe și a părților forte ale unei companii. De asemenea se face referire și la analiza S.W.O.T. (strengths, weaknesses, opportunities and threats).
Această analiză se realizează din două perspective, internă și externă, asta pentru a putea explora punctele tari atât din afara organizației cât și din interior. O astfel de analiză este completă după ce studiem toate cele patru caracteristici ale S.W.O.T. Putem vorbi chiar de companii de succes ce merg pe acest pattern. Puterea de a conștientiza ca lider că este o problemă într-o companie permite analizelor de acest tip să intervină și să remedieze obstacolul, sau cel puțin să localizeze sursa problemei. Aceste lucruri sunt susținute de către Smith Ronald, punând un accent remarcant pe ideea de onestitate față de sine ca lider și față de organizație.
Activitatea de PR, nu este doar o strategie ce se implementează pentru a găsi soluții la varii probleme ori analize de audit, de cele mai multe ori relațiile publice sunt cele care realizează imaginea unei organizații, aceștia croind identitatea și mai presus de toate ei dau voce organizației. Analiza de audit creată de către persoane specializate în relații publice, se focusează pe un model bazat pe trei mari puncte.
Avem în primul rând mediul intern ce este focusat pe performanță, structură, ceea ce face ca organizația să fie diferită față de alte organizații și impedimentele interne. Dacă este să luăm ca atare această structură, putem analiza mediul intern al unei organizații folosind chestionare sau diverse survey-uri.
Un următor punct de reper în analiza de audit este percepția publică. Modul în care interpretează persoanele o organizație dar și cum o văd, ce informații cunosc despre ea, astfel putem discuta despre cele două subcategorii ale acestui punct: vizibilitate și reputație. Există o legătură strânsă între cele două, în mare parte un concept îl influențează pe celălalt și viceversa. Cu cât o companie se extinde tot mai mult, va lua amploare și va fi văzută, în același timp crește și reputația pozitivă a acestei companii, există o legătură direct proporțională.
Ultimul punct atins este cel ce ține de mediul extern și factorii săi. Există o multitudine de factori ce pot influența din exterior o organizație, Smith Ronald, numește trei: susținătorii companiei, competitorii și adversarii sau dușmanii.
O analiză bazată pe aceste puncte poate constitui chiar un model tridimensional al planificării strategice pe partea de analiză a organizației. Spun model deoarece îl putem folosi ca atare, este simplu – în sensul de neaglomerat cu termeni/concepte și are o structură flexibila in funcție de organizație. Tridimensională, datorită celor trei perspective de cercetare diferite ce realizează modelul complet de viziune de ansamblu asupra unei organizații.

Maria Lovin

Maria Lovin

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.